miercuri, 23 noiembrie 2011

VR vs XF

miercuri, 23 noiembrie 2011

Ascult Radio 21, muzica e buna, ritmata, te binedispune si te face sa te imaginezi dansand, asta daca nu o chiar faci.

Muzica e din ce in ce mai prezenta si pe posturile TV. Cele mai cunoscute emisiuni de gen sunt X Factor si Vocea Romaniei, si fiecare se lupta in audienta cu cealalta. Mie X Factor(XF) nu-mi prea place, juriul parca recita fiecare comentariu pe care il face, replicile de cele mai multe ori sunt "intepaturi" la adresa altui mentor, Razvan si Dani nu mi se par prea bine incadrati in acest format, par stangaci, si lipsiti de naturalete.
Morar are o miscare parca regizata, aproape la fiecare concurent din echipa lui, arunca o privire lasciva, si cu  un zambet usor intr-o parte, de zici ca se uita la o tanara care face altceva. E adevarat, concurentii lui mai mult danseaza decat canta. De exemplu, Ovidiu Nae trebuia sa plece de la primul duel. Atunci a ratat cantecul, desi coregrafia a fost foarte buna, piesa nu a sunat bine deloc. La fel a facut si in a doua gala, daca nu ai vocea de la mama natura poti sa tot studiezi, ca nu ai de unde. E adevarat ca spectacolul conteaza, dar oamenii te "consuma" in primul rand pentru voce si cum suna ea, Morar mai uita uneori asta si o tine dreapta pe calea show-ului. Cazul Antoniei este aproape identic. Nu suna bine, nu e melodioasa deloc, si nu pentru ca nu ar avea calitati vocale, dar eu zic ca nu i se prea potrivesc piesele, nu o avantajeaza deloc. 
Refresh mi se par mai buni din punct de vedere vocal, decat Antonia, dar la ei a fost chestiune mai mult de imagine, a cam trecut vremea boyzone, iar lor in dresuri si pe tocuri de 10cm, topaind pe scena, nu le sta prea bine. Nu au iesit in evidenta pentru ca au fost cuminti, la locul lor, asa ca Paula.
Cea mai tare categorie este cea a lui Adrian, toti cei 3 ramasi in competitie au voci puternice, pline de personalitate cu un timbru original. Daca nu va fi niciunul dintre acestia castigatorul, inseamna ca fie cei care voteaza au probleme cu auzul, fie cartile sunt facute deja.
De ce un mentor nu poate vota impotriva elevului propriu daca acesta nu a cantat bine si ajunge la duel pentru ca nu a placut publicului?

La Vocea Romaniei(VR) nu auzi critici si pase de replici rautacioase, juriul e amuzant, natural si nu incearca sa te convinga pe tine telespectatorul, ca al lui e cel mai bun. Oricum concurentii de la VR mi se par mult mai buni din punct de vedere vocal,  piesele alese de catre profesorii lor sunt mult mai bune, si multi dintre ei canta foarte bine chiar si atunci cand au coregrafie. Comentariile facute dupa prestatia fiecarui concurent sunt fluente, fara pauze prea mari intre cuvinte, cum sunt cele de la XF, care par a fi doar niste versuri recitate cu greu pentru ca a-i uitat ordinea cuvintelor.
Bartos e vedeta, carismatic, isi joaca rolul foarte bine, gaseste repede replica potrivita la comentariile juratilor.
Chestia cu propunerea pentru duel a concurentilor chiar de catre profesorul propriu, mi se pare geniala, el stie cel mai bine fiecare ce poate, pentru ca el ii vede la repetitii, el observa cel mai bine evolutia fiecaruia.

Nu uitati! In fiecare marti de la 20:15, Vocea Romaniei

0 comentarii

vineri, 9 septembrie 2011

Felicitare catre seful meu...campanie de marketing

vineri, 9 septembrie 2011
Pe partea cealalta a felicitarii...ceva de genul: 

1 comentarii

luni, 25 iulie 2011

Dorintele mele de azi

luni, 25 iulie 2011
Ca toata lumea imi doresc sa am sanatate, sa fiu fericita si toate celelalte urari traditionale...dar trecand peste asta, in fiecare zi ne gandim la cate ceva ce ne-ar place sa avem sau sa facem, asa ca...azi imi doresc(asa in general, nu doar pentru ziua de azi):

- pantofi rosii la rochia de mireasa;
- sa-mi cante Clejanii la nunta;
- o bicicleta;
- un scaun de birou, cel mai comod;
- un dormitor, cu un pat mare si cu o saltea nu prea moale;
- sa ma dau cu motocicleta sau macar cu un scuter;
- sa am mancare facuta de fiecare data cand ajung acasa, ovo-lacto-vegetariana, pentru ca as vrea sa-mi schimb stilul de viata;
- o vacanta pe Coasta de Azur, nu tin neaparat sa fie la 5 stele, merge si cu cortul :);
- o masina, cutie automata, diesel si macar de 1.9, functionala; ma visez la volan in fiecare noapte, imi e cam dor sa conduc;
- sa-mi fac un blog dedicat fotografiei;
- sa nu ma ingras mai mult de 62 de kg, acum am sub :)(decat in caz de sarcina, atat cat e normal);
- un hard mai mare, daca nu e posibil atunci un laptop bun pentru grafica, nu vreau prea mult nu? :));
- sa invat sa dansez flamenco;
- sa-mi mai cumpar inca 1 aparat foto dslr si vreo 3 obiective(macar).

Toate acestea pe termen nu prea lung, asa ...pentru viitorul apropiat. As putea continua, dar ma opresc aici, sunt curioasa in timp cat de mult se schimba optiunile....de cele mai multe ori se schimba.


6 comentarii

joi, 7 iulie 2011

Poveste de seara

joi, 7 iulie 2011
Pentru ca eu pana si o revista o rasfoiesc incepand cu sfarsitul acesteia, o sa incep cu evenimentele in ordine inversa.
Marturisesc ca am gresit in seara asta cand am intrat in magazin si mi-am cumparat 1 sticla de suc si una de ceai, prea multe chimicale, dar vina e a magazinului care e chiar la parterul blocului, care avea usa larg deschisa ca si cum ma astepta.

Nu stiu cum pot unii parinti sa-si lase copiii in grija altor copii. Asta seara cand ma intorceam din oras am zarit in bus o fata care nu avea mai mult de 13 ani si care ducea in brate un baietel care nu avea mai mult de 3 ani, veneau de pe centru si s-au coborat in aceeasi statie cu mine, cel mai probabil erau sora si frate, dar chiar si asa, la cate se intampla in ziua de azi eu nu mi-as lasa copiii sa umble chiar asa, singuri, de capul lor.

Alta chestie, genul de intalniri la care iti dai o palma ca sa te convingi ca e real, si care au loc daca iesi pe "strase" pe unde se plimba toata "spuma". Cica se poarta mai nou pantalonii inflorati, stransi pe glezna, si mai largi putin la solduri, dintr-un material apropiat de bumbac...ei bine...azi era sa-mi dau o palma in plina strada cand am vazut-o pe o tipa imbracata cu asa ceva, dar care arata ca si cum chiar atunci s-a dat jos din pat si a uitat sa-si dea jos pijamaua, arata oribil, scarbos de-a dreptul, mi-a fost greu sa ma abtin sa nu-i spun parerea mea. Avea si sunci, nu sunt eu experta in vestimentatie dar cred ca pantalonii aia sunt pt fetele foarte slabe care nu au solduri si care cu o pereche de pantaloni ca acestia remediaza cat de cat situatia.

Motivul pentru care am vazut toate acestea este pentru ca mi-a trebuit sa merg la deschiderea raliului Sibiului care a avut loc azi de la ora 20 in Piata Mare. Sper ca la urmatoarea editie sa-mi aduc aminte ca la deschiderea de anul acesta m-am cam enervat.
Am observat ca romanii sunt o mare gloata...ce cauta babuta cu batic pe cap printre motoare? Ce cauta femeile cu carucioare printre masini, cu copii care nici macar nu inteleg ce se intampla? Hai ca pe cei care merg singuri si vorbesc si stiu ce e aia masina si raliu ii inteleg, ca pentru ei e ceva fascinant. O gramada de oameni, de la catel la bunic, toate categoriile, nu conta in ce directie mergeam ca ma loveam de toti cei din jur. Eu m-am dus sa fac poze dar, n-am avut loc de marea masa. Poate prind ceva mai interesant la una din curse.
Pana atunci:

....un autograf din partea lui Titi Aur. :)

1 comentarii

joi, 30 iunie 2011

Cum a fost iunie

joi, 30 iunie 2011
Am terminat cursul foto, am terminat si cu masterul, gata disertatia, gata cu examenele, deocamdata, pana ma apuca iar pofta de invatat si ma gandesc la un doctorat. Nu suna rau , D-soara Dr.Ing., :).
Am fost ieri la festivalul de dans contemporan, am admirat nu doar baletul in sine ci si costumele, unele nu chiar pe gustul meu, altele frumoase. Am admirat si taliile subtiri ale fetelor si ma gandeam ca poate nu mi-ar strica si niste cursuri de balet....poate asa o sa am si eu o talie :). Cel mai important, am facut fotografii, nu sunt eu prea multumita de ele, pentru ca sunt cam pretentioasa, dar nu sunt rele...mai tarziu o sa revin sa va arat.
Am fost si la un botez, primul din "cariera" mea de fotograf, cea de-a doua fetita a prietenilor nostri a fost botezata exact la 2 luni de cand a venit pe lume, De data asta nu am mai ratat evenimentul si a fost cu atat mai interesant cu cat am putut sa exersez cu aparatul.Acum astept criticile, cum altfel sa inveti daca nu din greseli.
Urmeaza raliul de la Sibiu, pe care nu vreau sa-l ratez, o sa am nevoie doar de un pazitor care sa ma traga din fata masinilor, ca la raliu nu e ca in studio, e mai periculos :).

Pana una alta, eu il astept, pe el, ca m-a lasat singura o luna de zile, si a trecut cum a trecut, dar ziua in care se intoarce trece si mai greu. O chestie haioasa, pe la jumatatea lunii mi-a trimis o felicitare, de care el nu a mentionat nimic, si care a ajuns la mine abia ieri, cu o zi inainte se ajunga el acasa, bine si asa, ca a fost faina surpriza: "Salutari din Portugalia!..." . A scris el frumos acolo pe felicitare ca m-am cam emotionat, asta e de bine :).
Si daca pozele cu balerine nu le am la mine, o sa va arat una de la botez:


E fetita nasilor, s-a chinuit biata de ea sa sufle in balonul ala, cred ca o ora, si tot nu a reusit, dar am apreciat-o pentru perseverenta.


Sora botezatei, cam suparata ca atentia pe care o primeste acum s-a injumatatit, nu se despartea de tata sau de mama. 

Si Victoria, plangea cand nu era tinuta pe burta, se pare ca asa ii place ei. Iteresant e ca nu a plans cand a fost bagata in apa.

Sper ca nu se supara mami si tati ca am pus poze aici, nu am mai apucat sa le cer acordul :).


0 comentarii

luni, 6 iunie 2011

FITS, artificii, IBIS

luni, 6 iunie 2011
S-a terminat si FITS 2011. A fost prima editie de care m-am bucurat, asta pentru ca a fost in interesul meu sa asist la ceea ce se intampla. In cele doua weekend-uri am reusit sa imi fac material pentru fotoreportaj, am chiar prea mult, nici nu stiu pe care dintre cele cateva subiecte ar trebui sa-l aleg. 
Toate ca toate dar, pe langa tema fotoreportajului mai am ca tema pentru examenul final de la cursul de fotografie si fotografia de nocturna. As fi vrut, atat eu, cat si colegii mei, sa fotografiem artificiile de la finalul festivalului. Ne-am gandit la o locatie de unde vederea era destul de buna, adica de pe acoperisul hotelului IBIS. Prin urmare, ne-am prezentat la receptia hotelului(eram 4 persoane) si le-am explicat celor de acolo ce vrem sa facem. Raspunsul lor a fost ca nu putem urca pe acoperis dar ne lasa la etajul 12 de pe geam. Ca sa facem o previzualizare a vederii le-am cerut permisiunea sa urcam pana acolo sa vedem cum e. Nu a fost nicio problema. Ne-am urcat in lift, butonul corespunzator etajului 12 era aprins, apasam pe butonul de inchis usile...nu se inchid. Apasam pentru etajul 11, se inchid usile si pornim. Ajunsi la 11 un coleg zice ca mai bine cobaram un etaj decat sa urcam, si mai urcam pana la 14, pentru ca 13 nu exista iar la 12 nu vroia sa urca liftul, cred ca butonul 12 era blocat. Am ajuns la etajul 14, cautam scarile...le gasim. Intram toti pe casa scarilor si cobaram un etaj, pana la 12....si ce crezi? Usile se deschideau din partea unde eram noi doar pe baza de cartela. Faina treaba. Am inceput sa zambim putin cu toii. Cine s-ar fi gandit ca intr-un hotel, daca intrii in casa scarilor nu mai iesi de acolo decat cu cartela. A fost prima data cand ne-am lovit de o situatie ca asta. Problema era ca pe usa pe care am intrat nu scria nimic de atentionare, scria doar tradus in engleza "scari", parerea mea e ca trebuia sa scrie ceva , ca sa sti ca daca intrii acolo, fara cartela nu mai poti sa iesi. 
Deja ma gandeam, imi ziceam, ca va trebui sa sunam la 112, ca nu aveam nici un numar de telefon de la receptie,  si imi si imaginam un titlu de stire.
Si uite asa am pornit spre parter, incercand toate usile pe care le gaseam in calea noastra, poate una era deschisa. Norocul nostru a fost ca am gasit usa care duce la sala de conferinte deschisa, de acolo i-am linistit pe colegi pentru ca stiam cum sa ajung la iesire. 
Ajunsi jos, in fata lifturilor, am luat un alt lipft, care de data asta a urcat pana la etajul 12. Noi nu am vrut sa renuntam la ideea noastra de a fotografia artificiile, dar degeaba, geamul nu se deschidea, era plin de praf si nici nu incapeau cele 3 trepiede pe care ar fi trebuit sa stea aparatele. 
Prin urmare, cei de la IBIS ne-au refuzat politicos, fara sa ne spuna un NU categoric, si ne-au oferit si un set de emotii, o peripetie la care nici nu speram.

Intrebarea mea este: ce se intampla daca intra un copil nesupravegheat? Se stie ca un copil curios intra pe apoape orice usa o poate deschide. Un copil nu are mereu un mobil la el, ca sa isi poata suna parintii, iar casa scarilor cred ca era ultimul loc unde ar fi fost cautat.

PS: nu am mai fotografiat artificiile dar am reusit sa ajung in primul rand la concertul Vama si am macar o fotografie reusita...macar atat. :)

0 comentarii

joi, 2 iunie 2011

Picuri, foto si un apus.

joi, 2 iunie 2011
O zi lunga cat o saptamana, asa a fost ziua de ieri. Sunt obosita si imi este somn, mi se inchid ochii, ascult acelasi post de radio ca in fiecare zi, aparatul e de vina, nu merge decat de pe Kiss Fm. Aceleasi piese, m-am cam plictisit. Azi sunt singura in birou, asa ca e si mai greu, ca nu are cine sa ma tina de povesti ca sa-mi sara somnul.
Ziceam de ieri....dimineata ajung cu o ora mai devreme la serviciu, ca sa recuperez ora de dupamasa cand plec la curs. Nu mai e cat a fost dar a devenit destul de obositor, daca nu facem fotografie de exterior atunci iesim. E frumos, e interesant si m-am descoperit si eu, am devenit prea autocritica, am asteptari mai mari de la fiecare shooting. Ieri speram sa fie mai mult soare spre seara, din pacate a plouat. Norocul nostru a fost ca in momentul in care am ajuns la Rapa Rosie(de langa Sebes-Alba), unde aveam shooting-ul, ploaia s-a oprit. Adidasii mei, aproape noi, nu visau ei vreodata sa ajunga pe coclauri, plini de noroi. Cand am plecat de dimineata de acasa era  destul de frumos afara, nu se intrevedea ca va ploua. O atmosfera apasatoare, o stare de somnolenta, fara chef prea mare de a face fotografii...dar m-am straduit, pana la urma am cateva cadre de care zic eu ca pot sa fiu multumita, dar ramane sa vad azi daca si profu' e de aceeasi parere.
Nu a fost doar o zi obisnuita la cursul de fotografie, de data asta am avut si supliment....un gratar gustos, mancat cu mana, la apus de soare, in picioare langa foc, sperand sa ne si incalzim, dupa ce ne-am straduit fiecare sa obtinem niste fotografii bune, si nu asa oricum. Nu am tinut cont ca iarba e uda, ne-am dorit mai mult sa avem niste incadrari bune. Pacat ca nu a fost senin ca sa putem face si nocturne cu cerul instelat.

Acasa am ajuns cam tarziu, aproape de miezul noptii, si cand vroiam si eu sa ma incalzesc, cu o baie fierbinte...ce sa crezi?...apa calda nu. Pentru ca bausem cola, nu mi-a mai fost somn si m-am apucat sa-mi selectez fotografii pentru portofoliu, era si timpul, materialul s-a cam adunat si spatiul pe hard se imputina. Asa ca...ce crezi?...nu am dormit deloc...nici nu mi-am dat seama cum a trecut vremea, pe la 5 jumate dimineata a venit si apa calda. Nu stiu care a fost problema...ca orar nu este afisat ...si daca e cu orar, o sa fac scandal, ca eu vreau apa calda la orice ora din zi si din noapte. 
Cine nu stie cum arata o rapa rosie:


Doar in Spania am mai vazut un sol atat de rosu, mi-am adus aminde de zile mai bune, mai insorite, de concediu, cu relaxare, fara alte griji decat sarcina de a ma odihni.




0 comentarii

luni, 16 mai 2011

luni, 16 mai 2011
Am recitit cate ceva de pe aici, curioasa fiind sa-mi aduc aminte de cum eram si ce gandeam, m-am regasit vesela, creativa, trista, infuriata, nemultumita, visatoare, naiva...dar cam aceeasi in mare parte. Creativitatea am cam lasat-o undeva intr-un colt intunecat, nu am mai antrenat-o si m-a cam uitat si ea pe mine. De vina sunt probabil problemele cotidiene pe care le avem toti, sau poate de vina suntem doar noi ca ne lasam uitati pe undeva, ca ne lasam schimbati de altii si de ceea ce li se pare lor ca e mai normal. Ce e normal pana la urma?



3 comentarii

luni, 18 aprilie 2011

Dezmorteala de primavara

luni, 18 aprilie 2011
O raza de soare, cateva grade in plus si ziua e mai buna, ganduri mai colorate, spre vacante. Ma gandeam sa merg intr-un loc mai exotic:

...pe urma mi-am zis ca nu merit doar atat, si ma gandeam ca e timpul pentru ceva mai deosebit, asa ca mi-am vandut bijuteriile, mi-am dat demisia de la locul de munca, mi-am vandut masina si mi-am cumparat o noua "casa"....voi pleca intr-o croaziera cu noua mea achizitie:


Anul acesta voi fi pe Coasta de Azur...ma fac marinar, capitan de vas....se pare ca asta e secretul "succesuilor"...cu bisnita imi va fi mai greu, ca nu e genul meu....dar ma invat eu cumva....peste cativa ani, si o revolutie...ma voi intoarce si voi candida pentru presedintie.

Pentru familie: stati linistiti, nu am vandut nimic, tot acolo muncesc, nu plec nicaieri...dar nici multe nu mai am. Motivele nu mai are rost sa le spun, se cunosc, speranta de mai bine in tara asta nu mai este...o majoritate indobitocita, saraca, flamanda, care se bucura pentru 1 kg de faina nu are capacitatea mintala sau fizica sa "lupte"....se resemneaza...iar ala pe care eu nu-l consider presedintele meu, stie prea bine pe cine conduce si care e calea spre manipularea unei asemenea majoritati.




2 comentarii

luni, 21 februarie 2011

Pareri pentru copiii mei

luni, 21 februarie 2011
Nu mai am timp de planuri pentru ca lucrurile se intampla atat de repede si atat de multe in aceeasi perioada incat nici nu mai am cand sa le analizez, nici inainte, nici dupa ce se intampla. Nu are nici o noima ceea ce tocmai am spus dar asta era si ideea. Acum, cateva note pentru acest jurnal online..am terminat cu sesiunea, ultimul examen l-am avut vinerea trecuta, inca nu am primit nota dar mai putin de 10 nu cred ca voi primi :). Nu sunt modesta si nici nu am de ce, in ceea ce priveste situatia la invatatura...am 10 pe linie anul acesta. Voi fi un bun exemplu pentru copiii mei care nu vor avea ce comenta cand le voi arata carnetele mele de studenta si de masteranda...provocarea mea pentru ei va fi sa fie mai buni decat mine. Asta nu inseamna ca voi face din ei niste tocilari, ma va interesa sa fie isteti, sa se descurce in situatii limita si sa invete doar ceea ce le place, nu sa stea sa toceasca. 
Nu stiu daca imi va folosi vreodata acest master pe care ma pregatesc sa-l termin, si chiar daca altii spun ca o diploma nu-ti mai foloseste la nimic in ziua de azi, eu sunt de alta parere. Facand o facultate, facand un master si chiar cursuri de specializare, ai sansa sa cunosti oameni, persoane interesante cu care poti schimba idei, de la care poti invata diverse lucruri, toate acestea pe langa un bagaj de cunostiinte pe care le acumulezi pe carcursul studiului , asta daca te duci la scoala pentru ca vrei tu sa inveti ceva. Nu ramai chiar cu toata materia care ti s-a predat, dar iti sunt suficiente acele cunostiinte de baza si faptul ca sti de unde sa le iei pe celelalte atunci cand ai nevoie de ele.
Poate unii se descurca sa invete singuri, eu insa, am nevoie sa fiu ghidata, iar asta nu e rau.
Provocarea pentru mine va fi in lunile care urmeaza, am de pregatit lucrarea de disertatie si in acelasi timp, vreau sa fac un curs de fotografie...o mai veche dorinta de-a mea care incepe sa prinda contur.
Schitele in creion si desenele in acuarele, pe care le faceam cu multi ani in urma, nu vor fi in zadar.Primul pas l-am facut...am investit intr-un aparat foto profesional si m-am inscris la curs, la care sper sa fiu acceptata. Inca nu stiu prea bine sa lucrez cu aparatul iar acest curs mi-ar prinde bine...ar fi un nou inceput pentru mine. Vreau sa reusesc, si o voi face, voi fi un bun exemplu...niciodata nu e prea tarziu ca sa-ti indeplinesti visele.
Nu iti mai propune ca vrei sa faci diverse lucruri, fa-le! Nu mai pierde vremea cu ganduri si planificari.

Nu, nu sunt eu, e sora mea, care de acum va fi model pentru mine. Aceasta e o incercare, una dintre multe altele, experimente fotografice, cum le spun eu. O zi cu ghinion, un cer acoperit de nori gri, cativa stropi si putin cam frig...dar ei ii place ce a iesit, eu mai invat.


2 comentarii

marți, 18 ianuarie 2011

Gugalistice

marți, 18 ianuarie 2011
Cei de la Google sunt niste smecheri parsivi, ultima lor grozavie s-a lansat cu data de 13.01.2011, parca simbolic. Incepand cu aceasta data nu mai poti folosi optiunea de upload in cadrul grupului din care faci parte. Prin urmare, pentru a putea transmite diferite chestii celorlalti din grup esti obligat mai nou sa folosesti Google Docs. Acum nu numai ca folosesc grupul dar trebuie sa folosesc si google docs...ai naibii. De ce vreau eu sa-mi simplific existenta deaia astia vin cu alta idee care sa ma oblige sa le folosesc serviciile. Si noi trebuie sa-i credem pe cuvant ca datele noastre sunt in siguranta la ei. Da, vezi sa nu.
Nu va mai spun decat ca data finala e 18.08.2012...cine trebuie sa priceapa despre ce e vorba, va pricepe.


3 comentarii