marți, 3 august 2010

Impresii de zbor

marți, 3 august 2010

...şi m-am întors...gata vacanţa...sunt încă puţin obosită din cauza drumului, dar o să-mi treacă odată cu săptămâna asta.
Au fost două săptămâni frumoase...pline de soare...şi o întoarcere într-o Românie gri şi plină de scandaluri.
Dar să trecem la lucruri mai serioase...dacă acum scriu înseamnă că primul meu zbor a decurs în limite normale. Mai mult a durat drumul până la aeroport şi aşteptarea, decât zborul în sine. Mă aşteptam să am emoţii...dar nu s-a îmtâmplat aşa...probabil că a fost mai puternic sentimentul de curiozitate.

La aeroportul din Cluj am ajuns la timp, la ora 17 eram acolo, pregătite pentru chek-in, lume multă...vine momentul detectorului de metale...distracţia noastră a început de aici...prima care trece este sorela...deşi şi-a dat ceasul şi cerceii jos...în momentul în care a trecut s-a auzit binecunoscutul beep...am început să râdem amândouă...pentru că toată lumea se uita la noi...după primul beep sorela e obligată să îşi dea sandalele jos...şi ...iar beep...până la urmă e lăsată să treacă cu tot cu beep. Vine rândul meu...pe mine m-au pus să-mi dau jos cureaua....cercei şi ceas nu aveam şi cu toate acestea ...beep...am trecut de vreo 3 ori şi tot atâtea beep-uri s-au auzit...şi ce puteam să fac decât să mă amuz...şi se amuza şi el...căci a rămas cu noi până am trecut de detector.

Când am urcat în avion am sperat să prindem un loc la geam...noi am crezut că se respectă locurile de pe bilete...dar nu a fost aşa ...şi fiecare s-a aşezat unde a vrut. Aşa că...nu am avut noroc de privelişte...am nimerit în drept cu motoarele...chiar lângă o domnişoară din Sibiu.

Nici în acest moment nu am avut emoţii...motoarele au pornit...şi a început decolarea...o senzaţie extraordinară...apoi în aer...parcă pluteşti...căpitanul ne-a spus la un moment dat că mergem cu o viteză de peste 700km/h.

Merită să mergi cu avionul...noi tot atât am fi plătit pe autocar...şi am călătorit în condiţii mult mai bune...nu tu curbe...nu tu gropi...şi în timp mult mai scurt. Încă nu erau 3 ore de zbor şi a început aterizarea. Domnişoara din Sibiu care stătea langă noi...a fost atât de simpatică....ea nu era la primul zbor şi ne-a atenţionat că la aterizare e destul de rău...mai ales momentul în care roţile ating solul...nu i-a plăcut nici virajul la stânga făcut în aer pentru încadrarea pe pistă...şi se ţinea destul de bine de scaunul din faţă. Noi....sorela a comparat momentul aterizării cu oprirea trenului în gară...ceea ce a stârnit râsete în jur...ne-am amuzat. La final...oamenii i-au aplaudat pe piloţi...şi toată lumea a coborât bucuroasă.

În concluzie, mi-a plăcut foarte mult...şi cu siguranţă avionul va fi prima mea opţiune de acum încolo.

Alte impresii despre locurile vizitate...în alte episoade.

0 comentarii: