miercuri, 23 decembrie 2009

Numărătoarea inversă

miercuri, 23 decembrie 2009

Toată lumea se agită zilele acestea. La mine este primul an în care fac eu de capul meu lista de bucate..până acum o făcea mama…care ne aştepta bucuroasă acasă. Ea avea deja prăjiturile, care nu conţin cremă, făcute şi cam în 23 termina cu bucătăria…în ajun se împodobea bradul şi se făceau ultimele retuşuri în materie de curăţenie.


Eu nu m-am stresat…în primul rând pentru că nu am avut timp…toată ziua la serviciu…seara o mâncărică rapidă…şi somn. Deocamdată am făcut lista…am şi cumpărat majoritatea lucrurilor care erau pe listă…nu toate…că s-au terminat banii. Bradul încă nu l-am luat….dar o creangă tot fac eu rost de pe undeva…nu mă dau eu bătută. De mâncare mă apuc în seara asta şi văd eu dacă termin până în ajun…problema e că mâine nu ne dă firma liber şi voi fi iar la muncă…în ritmul acesta n-am spor. Curăţenia generală am făcut-o dar praful tot se pune şi trebuie şters iar…off. Vă spun eu după evenimente dacă m-am descurcat sau nu….calm…calm şi cu răbdare.


Voi cum v-aţi organizat treburile?


5 comentarii

marți, 22 decembrie 2009

Cea mai nouă urare - de Mircea Badea

marți, 22 decembrie 2009
Senzaţional



3 comentarii

vineri, 18 decembrie 2009

Istoria tălpilor mele...dorinţe

vineri, 18 decembrie 2009
Am apărut în tălpile goale…era cald şi bine acolo de unde am apărut şi nu aveam nevoie de încălţări.
Apoi...ceva mai târziu... o tanti zâmbăreaţă, creaţă pe atunci...şi cu părul scurt...făcea ce făcea şi mereu îmi „împacheta” picioruşele...şi alţi copii le aveau „împachetate”...aşa că am considerat că e ceva normal şi nu am protestat. Am aflat că le zice încălţări la chestiile alea de toate culorile cu care mă încălţa tanti care era defapt mami.
Din pozele din vremurile acelea pot să-mi revăd colecţia copilăriei....impresionantă....ţinând cont că oferta era cam slabă pe atunci. Îmi aduc aminte de sandalele de gumă pe care mi le cumpăra mama pentru joacă...numai bune de ştromfălit pe afară...material rezistent...ieftin...şi de toată ziua.
Cam aşa arătau :
acum cică le spune sandale de plajă...pe atunci mergeau şi pe betoanele din jurul blocului.

Perechea mea preferată, de care îmi aduc aminte fără să mă uit în poze erau nişte balerini gri...cu talpă albă...şi cu nişte floricele albe aplicate în partea dreaptă din faţă.
...Şi sandalele cu toc ale mamei...şi saboţii...primele mele tocuri...purtate pe ascuns prin casă...cu care mă împiedicam căci îmi erau prea mari.

Acum mă opresc în faţa magazinelor de profil şi încep să aleg care ar fi perechea preferată de acolo, acea pereche care m-ar face să sclipesc...vreau sclipirea...personalitatea încălţămintei + personalitatea mea= sclipirea lui Carmen...acea sclipire care o ridică cu tălpile deasupra solului şi parcă păşeşte pe aer...acea sclipire molipsitoare...cu chip senin şi plin de zâmbet.
Vreau câte o pereche „fermecată” pentru fiecare anotimp. Nu-i de mirare că în loc de haine sau mâncare aş da mai degrabă bani pe încălţăminte...şi mai am un fix...care enervează uneori pe alţii...îmi place să păstrez încălţămintea în cutia originală...e piticul meu...şi să nu-l enervaţi că va creşte mare :).

De ce e importantă încălţămintea pentru mine? Încălţămintea spune multe despre omul care o poartă...nu are doar un rol practic...te defineşte...arată celor din jur într-un mod tacit cum eşti...şi se vede imediat dacă o pereche nu ţi se potriveşte...oricât de la modă ar fi.
Ca să le fac în ciudă fetelor...eu am propriul meu consilier în ceea ce priveşte încălţămintea...da, e bărbat...şi are răbdare să se plimbe cu mine prin magazine...şi nu dă greş niciodată cu sugestiile lui...şi nici comisionul pentru serviciile lui nu e prea mare...aşa că...norocul meu...nu vi-l dau :).

Femeile sunt nişte norocoase...la varietatea de produse de pe piaţă nu se poate să nu găseşti ceva...oricare ar fi gustul tău...amin.
Şi oare de ce m-au prins pe mine tocmai acum amintirile despre încălţămintea de damă de pe vremea comunismului....şi de ce poveşti cu zână zburătoare?...pentru că vreau şi eu o pereche de cizme...că frumoasele mele ghete au intrat la apă de când cu atâta zăpadă...şi ciorofleacă. La noi nu şi-au făcut treaba oamenii de la dezăpezire...Moşule...vreau cizme.

4 comentarii

IT - arhiva arhivei rearhivate

Când arhivezi un fişier ...arhiva este mai mică decât fişierul propriu-zis. Respectand acest fapt...teoretic...dacă pun arhiva într-un director nou şi o rearhivez ...şi tot repet acest procedeu...ar trebui ca după fiecare operaţie arhiva-arhivei-arhivei-...-arhivei să fie tot mai mică. Pus în practică acest experiment...nu se întâmplă deloc aşa.
După prima arhivare...arhiva arhivei rearhivate îşi păstrează mărimea....v-am pierdut în text?

Întrebarea mea ar fi....care e explicaţia?...poate e careva prin zonă care mă poate lumina şi pe mine.

2 comentarii

joi, 17 decembrie 2009

Haios

joi, 17 decembrie 2009

...eu cred că e de bine dacă aud voci...când vorbesc la telefon...altfel nu îmi pot imagina cum m-aş putea înţelege cu interlocutorul... :))


Voi auziţi voci?

0 comentarii

miercuri, 16 decembrie 2009

Adulterul femeii

miercuri, 16 decembrie 2009

În comparaţie cu bărbatul, e mai puţin probabil ca o femeie să înşele. În vremurile de demult nu se prea auzea ca o femeie să-şi înşele soţul, dar azi, în aceste timpuri moderne…numărul femeilor care îşi înşeală soţii creşte exponenţial. Diferenţa dintre un bărbat şi o femeie care înşeală este aceea că adesea bărbatul înşeală din motive fizice…pe când o femeie care înşeală o face mai degrabă din motive emoţionale…îi lipseste de obicei afecţinea în relaţia cu partenerul…şi cedează atunci când primeşte aşa ceva de la altcineva.

Se fac tot felul de studii...mulţi sunt aceia care îşi dau cu parerea referitor la acest subiect şi sunt mulţi care susţin faptul că soţiile sunt mult mai fidele decât soţii. Iar atunci când o femeie îşi înşeală soţul e mult mai probabil ca această aventură a ei să fie una emoţională şi de cele mai multe ori îşi înşeală soţul cu cineva care face parte din grupul lor de prieteni, sau cu un coleg de la serviciu. Bărbaţii cu care înşeală tind să fie unii care stau mult mai bine din punct de vedere financiar sau care sunt mult mai atenţi, care ştiu să o facă se se simtă apreciată şi înţeleasă.


De cele mai multe ori femeile înşeală şi din răzbunare. Femeia modernă nu mai este dispusă să se conformeze cu gândul că e înşelată…chiar şi atunci când are doar o simplă bănuială, aceasta o poate face să se aventureze în a avea o astfel de relaţie nesănătoasă. Chiar dacă nu e o scuză, multe femei văd în răzbunare un motiv adecvat pentru a-şi înşela soţul.

Femeia mai înşeală şi din cauza monotoniei pe care o simte în relaţia în care e angajată…astfel caută să aducă din nou în viaţa ei, emoţia, încântarea, senzaţia, clocotul de altădată. Pentru o astfel de femeie faptul că e cu altcineva nu e singurul fapt care o face să se simtă scoasă din monotonie…mai e şi strecuratul pe ascuns şi faptul că scapă neprinsă.
Atunci când o relaţie ajunge într-un punct mort, în care nici unul din parteneri nu mai face nici cel mai mic efort ca să-l asigure pe celălalt că încă îl mai doreşte…femeia începe să se simtă nesigură…şi asta o face să caute înafara relaţiei acel sentiment că e dorită. Fiind dorită de altcineva…compensează lipsa pe care o simte aceasta în relaţia ei…şi îi creşte încrederea în ea însăşi.


Aş putea spune că cele care fac aşa ceva din motivele enumerate mai sus sunt femeile cele slabe de înger…care depind emoţional de un bărbat…care deşi nu se mai simt bine într-o relaţie nu au curajul să îi pună capăt şi caută afecţiunea în altă parte. Acest fapt eu îl găsesc foarte înjositor.
Dacă nu îţi mai convine relaţia în care eşti şi nu mai ai de gând să te lupţi pentru ea…atunci pune-i capăt şi fi sinceră cu celălalt. O să găseşti cu siguranţă altul…mai bun sau mai puţin bun…dar de găsit găseşti. Dacă mai simţi măcar puţin că s-ar putea să mai meargă relaţia…atunci luptă.


Răzbunare…e o prostie…nu-ţi oferă nici o mulţumire…doar te transformă…devi ca cel care te-a trădat…fără principii…şi asta te poate face să te simţi la fel de murdară ca el…dar toate acestea nu vor face ca el să te aprecieze din nou…sau să se întoarcă la tine…din contră…te va desconsidera mai mult. În cazul acesta unica soluţie e să-l laşi cu “ochii în soare”…fără nici o explicaţie…fără nici un alt cuvânt…erase him from your memory…cele care puteţi face asta sunteţi …the best.



2 comentarii

Afară ninge liniştit...în sobă arde focul


Mie îmi pare bine că ninge...să ningă...şi să nu se mai oprească decât după Crăciun...aşa se va vedea incompetenţa autorităţilor...care în fiecare an sunt luate prin surprindere de către zăpadă.

Ieri am ieşit la ora 17 de la serviciu şi vroiam să ajung la facultate. Nu am mai circulat de mult timp cu transportul local si am avut surpriza neplăcută de a afla că au schimbat toate numerele la autobuze de nu mai ştiu ce număr pe unde mă duce...aşa că a trebuit să întreb lumea în staţie. M-am bucurat prea repede când am văzut că autobuzul care trebuia să-l iau eu apare imediat în staţie fără să mai fiu nevoită să aştept în frig.
Îmi ştampilez biletul şi ocup un loc...planul meu era ca în 20 de minute, maxim 25, să ajung. Şi cum planul de acasă nu se potriveşte cu cel din târg...un traseu care în mod normal se face în 15 min....autobuzul l-a făcut într-o oră....pentru cei care sunt din Sibiu şi ştiu...de la piaţa Vasile Aron....până la Teatru....am făcut o oră....ajungeam mai repede dacă mergeam pe jos.

Pe lângă faptul că era destul de aglomerat se circula şi foarte încet....maşinile patinau din cauza gheţii. Microbuzul din faţa autobuzului derapa la fiecare pornire...îi fugea spatele în dreapta...şi asta pentru că zăpada nu a fost curăţată cum trebuie.
...intervenţii?...cu plugurile 24 din 24 dacă ninge 24 din 24....asta ar fi normalitatea...si dacă se strânge multă zăpadă....încărcată în bascule şi cărată pe câmp.

Şi trotuarele? Pietonii nu plătesc taxe? trotuarele nu trebuie curăţate?ce ar trebui să facă pietonul? să iasă cu pluta? La fiecare trecere de pietoni e plin de apă şi mâzgă de la zăpada topită. La asta nu v-aţi gândit? Rău destul....alţii s-au gândit prin alte municipii....de exemplu la Târgu Mureş trotuarele sunt curăţate în tot oraşul...primăria a găsit ca soluţie...folosirea în folosul comunităţii a celor din penitenciar...grupuri de condamnaţi...supravegheaţi cu puşca în mână...mătură toate trotuarele.

Găsiţi şi voi o soluţie...ce fac cei care primesc ajutor social?...ăia de mătură...la treaba cu ei.

Dacă alunec pe gheaţă şi îmi rup ceva...pe cine dau în judecată...sigur e cineva care răspunde pentru aşa ceva.
Să ningă, să ningă...

0 comentarii

marți, 15 decembrie 2009

Ninge...cu cadouri

marți, 15 decembrie 2009
A început să ningă...cu cadouri :)...de Secret Santa...eu am primit ceva antistres...haios...restul...vedeţi la Călin, Lucian şi Mălin. Nu vă mai povestesc de pâinea cu untură şi ceapă...ştiţi deja de la restul....vă spun că la Hermania am servit şi un ştrudel cu mere, cu îngheţată şi cu sos de vanilie...delicios. Am completat cu un pahar de vin de Recaş...roze...bun de tot. Preţurile mi s-au părut acceptabile şi porţiile suficiente...plăcinta lui Lucian a săturat poftele a 4 guri...căci Lucian nu a fost în stare să dea gata toată plăcinta...eu deja sătulă, din cauza ştrudelului, doar am gustat-o...aşa că am pasat-o.

Nu mă căutaţi în poze...fotograful n-a vrut să ma ia şi pe mine în chip...a făcut şedinţa foto când eu lipseam de la masă...şi probabil că pe când m-am întors a rămas făra baterie...altfel nu-mi explic...asta ca să-l scuz pe el într-un mod elegant...dar lasă că nu mai scapă el la următoarea întâlnire :).

M-am simţit foarte bine...am râs cu gura până la urechi...am povestit multe şi nevrute...ca niciodată am plecat ultimii...de la căldură am dat de frigul aprig de afară...am dârdâit puţin până am ajuns la parcare...şi încă puţin în maşină până s-a încălzit.

Şi nu e singurul cadou...sărbătorile astea au picat la fix pentru casa mea nouă...aşa că pentru toată lumea e mai uşor...împuşcă 2 iepuri dintr-o lovitură...cu un cadou rezolvă şi cadoul de Moş şi cel de casă nouă...iar eu am doar de câştigat din asta.

În aceeaşi zi cu Secret Santa am primit încă un cadou...o tavă de tort şi una de tartă...nemţeşti..deci de calitate...până la urmă...oridecare ar fi...calul de căpătat nu se caută de dinţi în gură...orice cadou e binevenit...ideea e că nu mă aşteptam la cadoul acesta...eu imi invit prietenii la mine doar pentru că îmi face plăcere să stau la o vorbă cu ei. Mulţumesc Adrianei şi lui Liviu :).

Asta nu e tot...de Moş am mai primit o masă de bucătărie...mai am nevoie de scaune..dar alea mi le cumpăr eu...când o fi cu ce :)....azi am aflat că mai primesc şi o maşină de măcinat nucă...numai bună acum de sărbători...pentru prăjiturile pe care le-am trecut în meniu...chiar aveam nevoie de aşa ceva.
Sper să vină şi la voi Moşul cum a venit la mine.

2 comentarii

luni, 14 decembrie 2009

Ce se mănâncă de sărbători

luni, 14 decembrie 2009
Deja am început să mă gândesc la meniul de sărbători...în mare parte ştiu ce vreau să pregătesc..dar mai am de ales.
Nu vor lipsi sarmalele...supă sau ciorbă...încă nu m-am hotărât...o friptură...nelipsitele aperitive...de ce fel...încă lucrez la listă.....dulciuri: coşuleţe...cornuleţe...şi încă două prăjituri la care nu m-am hotărât. Cozonacul dacă nu-l primesc de la bunica o să-l cumpăr.
Dar astea sunt planurile înainte de nebunie...până atunci poate se schimbă.
Voi cu ce vă pregătiţi?

4 comentarii

vineri, 11 decembrie 2009

Biblioteca Universitară ULBS

vineri, 11 decembrie 2009

La unul din cursurile de săptămâna aceasta ni s-a oferit un tur al bibliotecii universitare....cea nouă...de lângă urgenţe...şi trebuie să vă spun şi vouă impresia pe care mi-a lăsat-o. E cu totul altceva decât cu ce eram eu obişnuită.


Un sistem nou care îţi permite să împrumuţi singur cartea dorită...fiecare carte are un cip..aşa că nu poţi pleca pur şi simplu cu ea...adică poţi...dar porneşti alarma şi nu cred că pentru o carte vrei să atragi atenţia asupra ta.


La fiecare nivel e o sală de lectură...în care ai acces la internet...poţi merge liniştit cu laptopul. Cartea dorită ţi-o cauţi singur....odată ajuns acolo o să vezi că e simplu....şi nu e nevoie să o pui tot tu pe raft...o laşi pur şi simplu pe masă.


În cazul în care o carte pe care o doreşti nu poate fi împrumutată acasă...ai posibilitatea de a scana ceea ce-ţi trebuie....la fiecare nivel există un scaner. Iar dacă biblioteca nu are în dotare o anumită carte...dar şti că exită la altă bibliotecă universitară...cum af fi, de exemplu, biblioteca de la universitatea din Cluj...există posibilitatea ca biblioteca ULBS să solicite celor de acolo cartea respectivă....tot ce trebuie să faci este să faci o cerere scrisă prin care soliciţi acest lucru.


Pe lângă mulţimea de cărţi biblioteca mai pune la dispoziţie şi colecţii întregi de ziare şi reviste...lucrări de doctorat...există şi un centru media unde ai la dispoziţie calculatoare...unde poţi asculta sau viziona documentele dorite...există până şi rezerve...încăperi mai mici...dotate cu birou şi calculator...avantajul unei asemenea rezerve este că dacă ai rezervat aşa ceva...poţi lucra liniştit la proiect...şi nici nu e nevoie să porţi după tine toate documentele de la o zi la alta....ai cheie ...închizi şi pleci.
Să nu uit....la intrarea în clădire...undeva pe dreapta e un automat unde poţi restiui cărţile chiar dacă biblioteca e închisă...încă nu a fost pornit dar va funcţiona cât de curând.


Dacă tot am fost porniţi cu vizita, doamna directoare Dr.Ing. Maria Rodica Volovici ne-a prezentat şi sala senatului şi Aula Magna...aula are vedere spre curţile interioare...care au fost amenajate ca spaţiu de recreere...într-una din părţi vederea e spre un laborator de la medicină...unde se fac disecţiile...a fost interesant să vezi cum învaţă viitorii medici...le-am făcut cu mâna şi am plecat.


A fost un curs interesant...a meritat prezenţa...o investiţie foarte bună după umila mea părere...merită să faceţi şi voi măcar o vizită...aşa de curiozitate...seamănă a occident.

0 comentarii

joi, 10 decembrie 2009

Viaţa e şi frumoasă

joi, 10 decembrie 2009
La mine sărbătorile încep de azi...luna decembrie e luna bilanţului anual...iar bilanţul de anul acesta zice numai de bine...cel mai bun an din viaţa mea....cu multe împliniri...pe toate planurile...multe schimbări...bune...precum cozonacul proaspăt scos din cuptor.
Una din ideile foarte bune pe care am avut-o anul trecut a fost să-mi fac acest blog....care are un merit deosebit pentru o mare bucurie a mea....bucurie care se ştie...şi care ştie. Detaliile sunt de prisos...mai ales în cuvinte...atât pot să spun... că sunt foarte fericită...şi asta e cel mai important.
E frumos în doi...chiar dacă bărbaţii vor să fie singuri şi femeile vor să fie singure...e mai frumos în doi şi e mai uşor. Că eşti bolnav...sau fericit..sau trist...sau descurajat...că ţi-e frig...că ţi-e foame...că nu găseşti soluţie unei probleme...e suficient ca persoana aceea dragă să fie lângă tine...persoana aceea dragă mă face mai puternică...nu mă dau bătută când dau de greu...cum făceam, poate, altădată. Parcă l-aş cunoaşte de o viaţă...ca şi cum am fi crescut împreună. A reuşit să scoată la iveală cele mai bune părţi din personalitatea mea....mă simt precum un diamant preţios în mâinile bijutierului care m-a şlefuit...şi nu vreau să mă dezlipesc de el.
Tot datorită acestui blog am întâlnit oameni extraordinari...care se ştiu ei...nu-i nevoie să dau nume...oameni pe care eu îi consider prietenii mei şi cu care îmi place să petrec timpul...oameni cu care am redescoperit jocurile de altădată...acum parcă mai haioase şi mai relaxante. Discuţii în care "punem lumea la cale"...ne fac uneori să uităm de timp şi ne trezim că e trecut de miezul nopţii.
Sunt o mare norocoasă...deşi m-am născut în ţara asta ...am nimerit într-o famile extraordinară. Părinţii mei s-au cunoscut la un bal...tata a pus ochii pe mama...şi după numai 3 luni...a cerut-o de nevastă...aşa era pe atunci...la numai 23 de ani se căsătoreşte. La aproape un an după căsătorie apare pe lume primul lor copil....adică eu...iar în anul revoluţiei apare şi sora mea. Acum că am crescut şi sunt cu capul pe umeri....şi când "privesc" în urmă....realizez că toată viaţa lor s-a concentrat în a ne oferi nouă tot ce era mai bun...atunci nu înţelegeam multe lucruri...şi mă supăram de multe ori...poate uneori au fost prea protectori...poate uneori au exagerat ....acum însă nu pot decât să le mulţumesc.
Ne-au oferit un cămin...ne-au oferit căldura sufletească...se "transformau" în copii şi se jucau cu noi...tata ne-a învăţat de mici să citim ceasul...pe un disc de carton pe care a desenat orele şi minuturile...acele fiind două sârme.
Mâncarea caldă a mamei....care ne aştepta cu masa pusă...amiaza în casa noastră era de 3 ori pe zi...pentru că ajungeam pe rând acasă...prima era sora, apoi eu...şi mai târziu ajungea şi tata de la muncă. De multe ori renunţau ei la haine sau pantofi noi...deşi aveau nevoie...şi ne cumpărau nouă....ne-au trimis la şcoală şi ne menajau de la alte sarcini casnice numai să avem timp să citim. Ne-au învăţat că a cunoaşte e important în viaţă..."ai carte, ai parte" îmi spunea tata....şi a avut dreptate...am principii...şi am parte de o gândire cu care nu mi-e ruşine. Ne-au învăţat să preţuim valorile...ne-au învâţat să ne luptăm pentru crezurile noastre...ne-au învăţat să fim oameni...să ne respectăm pe noi însene şi să-i respectăm pe ceilalţi.
Am avut parte de tot sprijinul lor moral şi material, în limita posibilităţilor,...anul acesta mi-au dat toate economiile lor de-o viaţă...economii muncite câte 11 ore pe zi...6 zile pe săptămână...în soare arzător, pe vânt sau ploaie...cu multe sacrificii... şi mi-au cumpărat un apartament...numai să nu mă mai ştie că mă plimb din chirie în chirie. Cu salariile din ziua de azi cred că o viaţă nu mi-ar fi ajuns ca să adun bani să-mi cumpăr casa visată. Da...un vis împlinit...un loc care miroase a acasă...în care mă întorc bucuroasă...în care am liniştea sau gălăgia pe care mi-o doresc.
Eu am avut şansa aceasta pe care foarte mulţi nu o au...pentru că nu toţi părinţii au posibilitatea asta.Mulţumesc,mulţumesc...mulţumesc.
Un exemplu pentru mine...încă tineri...mă bucur să-i văd ţinânduse de mână chiar şi acum...se iubesc....mai mult decât la început.
Nimic n-ar fi de ajuns ca să le pot mulţumi...aş vrea să fie mândri de mine...căci ştiu că asta ar fi o bucurie pentru ei....căci asta e ceea ce îşi doresc....şi ce-mi doresc eu...e să îi am cât mai mult lângă mine şi să-i pot ajuta atunci când vor avea nevoie.
La mulţi ani!....căci ziua aceasta are mai multe semnificaţii...datorită celor mai dragi oameni din viaţa mea...despre care am simţit nevoia să vorbesc...să mai vorbesc şi despre lucruri frumoase.
Trăim
...cu bune,cu rele...(mai mult cu bune...cele rele să se uite)

2 comentarii

miercuri, 9 decembrie 2009

Meniul zilei

miercuri, 9 decembrie 2009

Vă este cumva foame? În criză...fără carne...doar cartofi de la mama de acasă...câteva ciuperci...o roşie şi condimente...mâncarea asta nu necesită nici bani mulţi nici atenţie...se pune la cuptor şi se lasă până se rumenesc...ce frumos sună..şi ce bună a fost. Asta e o combinaţie născută din imaginaţia papilelor gustative flămânde...

....şi nu-i aşa că după o aşa masă e nevoie şi de un desert?...uşor de făcut...o reţetă furată de la Amalia...se prepară rapid, fără să murdăreşti prea multe vase...foarte dulce şi un pic altfel...crema de zahăr ars...cu pandişpan...un tort mai degrabă...iami...




...v-am făcut poftă cumva? foarte bine...puneţi mâna şi faceţi şi voi...mai lăsaţi tembelizorul în pace...o zi dulce

2 comentarii

marți, 8 decembrie 2009

Analiza la rece

marți, 8 decembrie 2009
Cam acestea sunt concluziile la care am ajuns...e o părere pe care mi-am exprimat-o pe blogul lui Flavius....unde el si-a spus părerea despre anumite reacţii...pentru care n-am de ce să mă supăr...pentru că nu cei plecaţi sunt vinovaţi...vina e a majorităţii...o parte din ea...aceea care a stat acasă...pentru că flămânzii...bătrânii şi cei slabi de înger nu pot fi condamnaţi...pentru că ei prin toate astea îşi poartă deja o cruce prea grea...salutări şi să auzim numai de bine...lui Flavius şi Mariei.

Nici unul nu e bun, nici unul din cei 12 nu erau buni. In primul tur am votat cu Crin. In turul doi, a fost un vot negativ. Fiecare e liber sa voteze cum vrea, fiecare are motivele lui pentru care a votat cu cineva anume.Au fost unele cunostiinte care mi-au spus ca pur si simplu nu voteaza cu PSD-ul din principiu pentru ca sunt comunisti. Ok, dar sa nu confundam o ideologie cu dictatura lui Ceausescu, democartia poate fi si de stanga si de dreapta. Si sa nu uitam ca Basescu a fost si el activist in partidul comunist...e la fel de comunist ca Iliescu, si mai comunist decat Geoana.
Nu am votat cu Basescu pentru ca nu vreau un crocodil care varsa lacrimi la Tv, nu vreau unul care se jura ca n-a lovit copilul cu pumnul si nici in plex...dar l-a lovit cu dosul palmei, nu vreau un presedinte care striga "mogulii", cand el e pe mana cu ei, nu vreau un presedinte care isi permite sa faca un cetatean al Romaniei "tiganca imputita" sau "pasarica", nu vreau un presedinte care atunci cand o colega de partid nu e de acord cu el o trimite pe centura(cum a facut cu Lavina Sandru), nu vreau un presedinte care sa isi asume mai multe atributii decat ii permite constitutia, nu vreau un presedinte care are ca subordonati niste indivizi precum Udrea, Boc, Ridzi. Nu vreau unul care fura pe fata fara jena...cum a facut in multe cazuri, cum a facut si acum la alegeri, in tara in mod deosebit.
Mi-au spus colegi ca au vazut in satul lor cum PDL-ul impartea galeti cu carne in ziua alegerilor, altii cum au vazut primarii PDL-isti ca intra din casa in casa si scot oamenii la vot, contra cost...sunt oameni simpli care mi-au spus astea,oameni fara interese. A castigat cel care a avut cei mai multi primari in sate si comune. Hotia pe fata e tupeu curat, ne face prosti in fata. Vreau un presedinte care sa fie un impaciuitor nu un instigator la conflicte...stam de atatea luni fara guvern.In occident nu mai suntem agreati...tot din cauza lui...si a celor din jurul lui.Nu-l vroiam nici pe Geoana, dar l-am ales pentru simplul fapt ca nu-l vroiam pe Basescu. Daca astea doua au fost variantele...il vroiam pe Geoana pentru ca cel putin un an era Johanis prim ministru, si cum Boc a indreptat fonduri spre Cj asa ar fi facut si Johanis pt SB. Plus de asta, Johanis avea sprijinul nemtilor...ar fi putut atrage investitori pe timp de criza. Nu i-ar fi fost usor, cum nu ii va fi niciunuia.
Unde s-au dus banii din prima transa a imprumutului de la FMI? ca salarii nu s-au dat..iar pensiile s-au marit cu 2 %, dar aia 2% mi i-au luat mie din salar(iau mai puţin cu 2%).Base zice ca am intrat in UE pe timpul mandatului sau...dar tratative s-au purtat inca dinainte, nu e doar meritul lui. Boom-ul economic nu i se datoreaza lui, a fost boom economic in toata lumea(era normal sa plutim si noi pe acelasi val ca toata lumea). La fel cum e si cu criza, acum insa se poate vedea ce solutii a gasit el pentru aceasta criza...criza politica...va urma probabil o dizolvare a parlamentului, niste alegeri anticipate, iar o campanie care ne costa tot pe noi, oamenii de rand, nu pe el, el i-a cumparat fetei lui un apt de aproape 1 mil de euro cu banii jos...pe cand eu am rata de platit 20 de ani pentru unul de 36 de mii. Vor fi alte scandaluri, si uite asa o vom tine....si cei care n-au mers la vot...sunt cei care nu i-au vrut pe nici unul...aceia...adunati cu cei care nu l-au vrut pe basescu si care s-au dus si l-au votat pe Geoana din acest motiv...sunt mult mai multi decat cei care l-au votat pe Basescu. Prima replica a lui Basescu a fost..."un fleac, i-am ciuruit"...asta e presedintele Romaniei.

Nu va critic pentru alegerea voastra(diaspora)...vroiam doar sa va spun si parerea de pe celalalt mal...sper ca macar rudelor si prietenilor vostrii din tara sa le fie mai bine cu Basescu...eu una sunt trista si dezamagita, la fel si prietenul meu. El va trebui sa-si suspende activitatea pe firma, nu are profit dar trebuie sa plateasca impozitul forfetar, ala din primul mandat al lui Basescu. Si inca ceva, Basescu a zis in campanie ca situatia de criza in care se afla tara necesita bani mai multi din impozite si taxa unica...nu mai sunt bani la buget si de undeva trebuie sa-i ia...de la noi...vom trai cu adevarat bine....nu ca am fi trait mai bine cu Geoana pe timp de criza...dar macar nu mai mergeam mai jos de atat.

Astea fiind spuse...spre dezamagirea paritilor care stiu cum e sa traiesti intr-o tara straina, printre straini...dar in care se castiga mai bine....s-ar putea sa ma gandesc sa plec din tara asta...in care am ajuns sa votez cu cineva numai pt ca nu-l vreau pe celalalt, dovedindu-se ca in 2004 am gresit votandu-l pe Basescu(pt ca tunci nu-l vroiam pe Năstase).

Azi nu m-am uitat deloc la ştiri şi nici la alte emisiuni cu temă politică...e mai bine să fi indiferent...ce nu şti nu te doare...dormi române.

3 comentarii

luni, 7 decembrie 2009

Straini...

luni, 7 decembrie 2009

0 comentarii

Vorbe mari

Johannis a spus o vorbă mare "în democraţie majoritatea decide, asta nu înseamnă că majoritatea are dreptate"

1 comentarii

România părăsită


0 comentarii

Să se ştie...

...dacă până azi ziceam că nu vreau să emigrez....azi spun că mă mai gândesc....
...criza politică va continua...suntem o paria a Europei...l-aţi votat pe cel mai comunist dintre toţi(vedeţi trecutul lui Băse...şi activitatea lui din timpurile lui Ceaşcă)...vă meritaţi soarta...să nu vă mai aud că vă plângeţi...

0 comentarii

vineri, 4 decembrie 2009

D'ale sărbătorilor

vineri, 4 decembrie 2009
Indirect am fost întrebată dacă Moş Crăciun există...şi am răspuns:
"Mos Craciun exista in fiecare copil care abia asteapta sa vada ce e sub brad...in fiecare copil caruia parintii ii spun ca Mosul a falimentat din cauza crizei si nu mai are bani de cadouri si pentru el....in fiecare om mare care se bucura cand vede un copil zambind, fericit ca Mosul nu l-a uitat...Mosul exista in fiecare zi a anului...dar se imbraca in straiele de sarbatoare doar in noaptea ajunului...cadouri ne face mereu...dar numai atunci le pune sub brad...Mosul e in fiecare fulg de nea care ii face pe cei mici sa priveasca uimiti si incantati pe fereastra....Mosul e in fiecare om de zapada....
Mosul exista...trebuie doar sa crezi in el...si iti va aduce exact ce ai nevoie...nu ce-ti trebuie....mie mi-a adus..."
Voi ce vreţi de la Moş?

2 comentarii

Despre...

Până ieri nu am mai avut ocazia să particip la vreo gală...am făcut-o ieri...organizată de Asociaţia Colors....au fost premiaţi cei mai buni dintre cei buni....printre premii au fost şi dansuri populare, o scenetă, cei de la Forever Dance şi încă o trupă...căreia nu i-am reţinut numele. A fost o atmosferă extraordinară...o reîntâlnire cu prietenii şi un prilej de a cunoaşte oameni noi.
Mulţumim Claudiei pentru invitaţii.
Felicitări şi lui Călin pentru premiul primit.
Restul....eu am comis o gafă mare luna asta...mă simt tare vinovată...n-a fost cu răutate...pur şi simplu m-au copleşit toate activităţile din ultima lună şi am gafat...o să-mi cer scuze....sper să fie adevărată vorba că fapta recunoscută e pe jumătate iertată.
...voi să nu faceţi ca mine...adică să nu greşiţi.

0 comentarii

joi, 3 decembrie 2009

Ordinea zilei

joi, 3 decembrie 2009
Ce de treabă...plec dimineaţa şi ajung seara acasă...şi gata ziua...când intru pe uşă sunt deja prea obosită ca să mai fac ceva...nici nu am chef să mă ating de calculator...la Tv numai politică...şi chiar nu mai am chef de aşa ceva.
Mă "ascund" în bucătărie...gătesc ceva rapid şi...somn...da...e gata bucătăria...şi când mi-au montat-o eram cea mai fericită...şi acum sunt fericită...dar mi-am găsit alt obiectiv...:)...vrei mereu câte ceva ce nu ai.
Pe seară chiulesc de la curs...merg şi eu la Gală...scot ţinuta de la naftalină...îmi pregătesc palmele pentru aplauze...căci am de susţinut de cineva.
Alte povestiri nu vă mai povestesc..deşi aş avea destule...cum ar fi că până la urmă n-am scăpat de mutat...am coleg de birou...e bine că e unul singur şi e de treabă...nu 13.....cum sunt alte colege de la etajul acesta.
Acum nu mai pot mânca la birou...trebuie să merg la bucătărie...să mă înec de câte ori intră cineva şi trebuie să mulţumesc la urarea de "poftă bună"...sau...cea mai urâtă treabă...eu ajung prima la serviciu...şi merg să fac cafeaua...dar ia cafeaua de unde nu-i...cică aici fiecare birou e cu cafeaua lui...cafeaua lui din partea firmei...unde eram înainte era la comun....acum trebuie să-mi fac cerere separată pentru cafea...apăi atâta birocraţie mă oboseşte...cred că voi renunţa la modul acesta de a mă trezi.
Altfel...cred că merg cât de curând să golesc dulapurile mamei...ale mele sunt goale..şi trebuie populate...deja am negociat cu ea...mi-a donat un set de farfurii, pahare, pături, o pilotă...şi multe borcane pline pe care eu le returnez goale :)....e...aşa părinţi să tot ai...îşi dau tot de la casă pentru copiii lor...sănătate să aibă...şi mie minte să-i pot face mândrii.

0 comentarii