vineri, 20 noiembrie 2009

Ce mirare că sunt...

vineri, 20 noiembrie 2009
"Ce bine că eşti, ce mirare că sunt!
Două cântece diferite, lovindu-se amestecându-se,
douâ culori ce nu s-au văzut niciodată,
una foarte de jos, întoarsă spre pământ,
una foarte de sus, aproape ruptă
în înfrigurata,neasemuită luptă
a minunii că eşti, a-ntâmplării că sunt."
Ultimele zile de toamnă sunt extraordinare...se cere plimbare..."Ce bine că eşti, ce mirare că sunt!"...cântă Nicu Alifantis...pe versurile lui Nichita Stănescu...şi nu ştiu de ce cântecul ăsta îmi crează o stare de bună dispoziţie...ca şi cum aş fi pe o câmpie colorată de petalele florilor care zâmbesc soarelui...mirosul de iarbă crudă...o buburuză care aterizează pe rochiţa mea...o căprioară care mă priveşte sfioasă de la depărtare....sunt Alice în Ţara Minunilor...sunt Dorothy în Vrăjitorul din Oz...sunt tot ce vreau să fiu...şşşşşşşşşşş...să nu întrerup sclipirea soarelui.
Voi ce sunteţi?

2 comentarii:

cumpariluzii spunea...

Zambesc si visez

Cumpariluzii

Carmen spunea...

inseamna ca e un vis frumos :)