vineri, 27 februarie 2009

E bine să fi american

vineri, 27 februarie 2009

Când am timp liber şi am acces la televizor obişnuiesc să mă uit la documentare. Imi plac mult cele cu animale, cele cu accidente aviatice...de data aceasta am oprit întâmplător pe Explorer.

Un bărbat dispăruse de acasă în urmă cu aproximativ 3 săptămâni. După acest timp se găseşte în pădurea din spatele casei dispărutului un cadavru...era mai mult un schelet...temperaturile erau de peste 35 de grade şi practic nu mai erau decât oasele. Scheletul avea craniul sfărâmat în bucăţi, lângă el era o puşcă şi o sticlă de alcool.

Soţia dispărutului se plânsese în tot acest timp rudelor şi vecinilor că îi e teama ca nu cumva soţul ei să fi făcut vreun gest necugetat. Spunea că în ultimul timp, înainte să dispară, el era tot mai abătut şi începuse să bea foarte mult.

Scheletul găsit de poliţişti era al soţului ei, la prima vedere poliţişti cred că e o sinucidere însă nu puteau fi siguri până nu primeau analizele unui antropolog. Antropologul începe să reconstituie craniul, bucată cu bucată...erau aproximativ 40 de bucăţi...pentru el e un puzzel. În momentul în care termină, surpriză...constată că împuşcătura a fost de foarte aproape, practic cu ţeava puştii lipită de cap. A dedus asta din urma de praf de puşcă rămasă pe marginea găurii prin care au intrat alicele. O altă surpriză, gaura nu era în frunte, era în laterală...ceea ce scoate din calcul varianta sinuciderii...practic nu ai cum să mai apeşi pe tragaci dacă ţi puşca într-o parte, pentru că nu mai ajungi ...la trăgaciul tipului respectiv de puşcă se putea ajunge doar dacă puşca era îndreptată spre frunte.

În situaţia de faţă poliţişti erau în impas. Bărbatul a fost ucis, dar de cine? Nu avea duşmani. Încep cu întrebările prin cartier şi urmează orice pistă care i-ar putea duce la criminal. O declaraţie a unui vecin li s-a părut suspectă. Acesta spunea că nu de mult timp soţia dispărutului cumpărase o saltea nouă. Această informaţie i-a direcţionat către firma care a livrat salteaua. Aici mai află ceva. Firma, în momentul în care îţi livra produsul nou îl ridica pe cel vechi...suspect li s-a părut anchetatorilor că din casa victimei nu a fost ridicată salteaua veche. Aceştia au început să caute pe la gropile de gunoi din zonă. În cele din urmă găsesc şi salteaua...era plină de pete maronii...în urma analizelor a reieşit că era sânge...sângele mortului din pădure.
Anchetatorii obţin un mandat de percheziţie şi intră în casă. De la intrare ei constată o dezordine totală în toată casa, cu excepţia dormitorului unde era foarte curat şi ordine...fiecare lucru la locul lui. Li s-a părut suspect...au dat prin toată camera cu acea substanţă care scoate în evidenţă urmele de sânge...toţi pereţii erau plini, covorul pătat şi el...pentru ei era clar...bărbatul murise în casa lui, în patul lui...iar suspectul era chiar soţia acestuia pe care o şi arestează.

La proces aceasta se declară nevinovată. Toate probele, toate mărturiile specialiştilor de la criminalistică indicau clar că a fost crimă cu premeditare...focul s-a tras de foarte aproape, în timp ce bărbatul dormea...stropii de sânge găsiţi în dormitor indicau clar că omul era întins în momentul în care s-a tras.
Soţia lui susţinea însă că a fost un accident, că în acea zi el venise iar beat acasă şi că au început să se certe. El îi spunea că şi-a găsit pe altcineva, că pe ea nu o mai suportă şi că o va părăsi. În mărturia ei spunea că la un moment dat au început să se lupte pentru puşcă şi că luptându-se au căzut amândoi, moment în care arma s-a descărcat şi l-a nimerit pe el. În acel moment ea susţine că a intrat în panică şi de aceea a mutat corpul în pădure încercând să facă să pară a sinucidere...de teama că nimeni nu o va crede că a fost un accident.
Întrebarea specialiştilor de la criminalistică a fost ...cum e capabilă o femeie însărcinată în luna a 8-a să se lupte cu un barbat pentru o puşcă...de unde forţă ca să-l pună la pământ? Cum de puşca s-a nimerit în momentul căzăturii exact lipită de capul lui, perpendicular pe tâmpla dreaptă? Din punct de vedere ştiinţific nu se putea întâmpla conform mărturiei soţiei.

Stiţi bine că la americani verdictul este dat de juraţi...ei bine femeia aceasta a scăpat de acuzaţia de crimă. Factorul uman a contat mai mult decât probele specialiştilor...pentru că el o înşela, pentru că era alcoolic, pentru că o bătea...el a apărut în ochii juraţilor ca fiind personajul negativ iar ea victima. Astfel ea nu a mai plătit pentru crima pe care a premeditat-o.

4 comentarii:

ina bixade spunea...

aha...si eu am fost la jury duty, asa se spune. Fiecare cetatean american are aceasta datorie. E interesant, desi poate fi si obositor daca procesul dureaza zile intregi...

Carmen spunea...

da? foarte interesant...am totusi o curiozitate...poti refuza? in cazul in care esti ales...si cum ai fost aleasa? te-a luat pur si simplu d epe strada?

ina bixade spunea...

nuuu, draga mea, nu poti refuza. este obligatoriu sa mergi la jury duty (duty=datorie, dupa cum se stie). Alegerea este intimplatoare, esti in baza lor de date si la un moment dat iti vine rindul, esti selectat. Te cheama o data la 6 ani. Eu am fost in 2006, iti dau o hirtie care dovedeste asta si deci ma vor lasa in pace pentru urmatorii 6 ani(ma rog, au mai ramas 3 ani). mda, multe chestii interesante si la americanii astia....aha... deci esti sibianca...cindva ma plimbam si eu prin sibiu, am avut un iubit acolo:) bineee, te puuup

Carmen spunea...

ei...sunt mureseanca de sange si de loc...m-am mutat aici in august 2006...si chiar imi place :)