marți, 20 ianuarie 2009

Moartea în viață

marți, 20 ianuarie 2009
Am căzut...nu știu ce s-a întâmplat apoi, m-am trezit într-un salon în spital...mă ridic și pășesc spre ușă...îmi apare în cale mama...dar trece pe lângă mine ca și cum nu m-ar fi văzut...o strig dar nu mă aude...o urmez...se îndrepta către patul din care m-am coborât...de ce dacă eu sunt chiar langă ea?...în pat era deja altcineva...cine îmi ocupase atât de repede patul?...mă apropii mai mult și...nu se poate...sunt eu.
Nu înțeleg ce se întâmplă...mă agit în fața ei dar nu mă vede...e tristă...de ce să fie tristă dacă eu sunt lângă ea...de ce seamănă atât de bine cu mine fata lângă care stă?...mă cuprinde panica și încep să strig...nimic...nimeni nu schițează nici măcar un simplu gest că m-ar auzi.

Mai trece timp și toți cei din familia mea mă vizitează rând pe rând, nici unul nu mă aude...toți o țin de mână și vorbesc cu fata ce stă în patul meu...ei vorbesc că a trecut mult timp de când sunt în starea aceasta...medicul nu a zis decât că doar aparatele mă mai țin în viață...nu-i adevărat...sunt lângă voi.

M-am obișnuit să stau și să-i privesc cum vin pe rând ...unii îmi povestesc întâmplări care ne făceau să râdem,....amintiri precum plimbari...filme pe care le-am văzut...planuri pe care le făceam...vise la care ne gândeam...dar înainte să plece toți se întristau...a trecut și soarele și frunzele maronii, acum ninge...eram doar un suflet ce stătea lângă trupul ațintit în patul alb...vreau să plec de acolo dar cum? Aparatele nu le pot opri ...o să mai deschid vreodată ochii?...nu sunt o povară pentru ei?

Dacă cineva foarte apropiat vouă ar fi în comă, susținut în viață doar de aparate....și sunteți pus în situația de a lua decizia de a le oprii sau nu....ce a-ți face?

9 comentarii:

benny-november(dana) spunea...

nu le as oprii...niciodata..mai bine mor eu..decat.ea..sau el..

Just me .. spunea...

eu personal nu le-as opri niciodata !
poate ptr alte persoane ar fi logic si moral sa le opreasca, dar pentru mine nu este !
deci nu as face asta !

Anamaria spunea...

Astazi va fi inmormantata o persoana draga mie (nu din familie)care a stat vreo 5 zile in coma, conectata la aparate. E foarte greu sa iei o asemenea decizie. Eu sunt de partea "NU"-ului. E posibil sa te urmareasca o viata intreaga ideea ca "poate totusi ar fi fost o sansa".

Carmen spunea...

Da...vad ca parerea e unanima...si daca ati fi chiar voi pe pat...de ceva timp...luni de zile...fara nici o schimbare...practic prinsi intre viata si moarte...o stare incerta...nu v-ati dori sa faca cineva asta pentru voi?

Just me .. spunea...

tu vorbesti acum din prisma celor auzite din mass-media!
nu cred ca stii cu exactitate ce simte un om (sau cum se manifesta sufletul lui) aflat in coma!
exista relatari,zvonuri, presupuneri !
eu cred ca atata timp cat exista o sansa, atata timp cat au existat minuni si recuperari dupa perioade lungi .. nu ar trebui sa dispara speranta!
poate toate la un loc tin si de dorinta de viata si credinta a celui care este in coma!

Carmen spunea...

fericita sunt ca nu am trecut prin asa ceva si ca nu cunosc sentimentul...mass-media...tangentele cu aceasta sunt prea putine...vorbesc ipotetic..fara sa stiu cum e sa fi in coma...daca tu a-i fi...de luni bune vara vre-un semn de ameliorare...nu ai vrea sa fi deconectat?

Strumful spunea...

Niciodata, voi continua sa sper!
Altfel mi-ar parea ca eu l-am ucis!

Just me .. spunea...

tu incerci cumva sa influentezi raspunsul persoanelor care si-au exprimat deaja opinia ? :)
si ai inteles gresit ceea ce am spus mai sus, nu am spus cu rautate, dar noi putem doar sa facem supozitii, supozitii care se bazeaza pe ceva corect? sa fie mass-media,sa fie gura lumii, zvonuri .. trebuie sa existe un fundament la aceste supozitii nu?
nici nu doresc cuiva sa treaca prin asta, nici el,rudele lui,cunostintele,prietenii sau dusmanii .
Dar pentru mine este clar faptul ca daca as fi in coma de luni bune fara vre-un semn de ameliorare, nu as vrea sa las povara acestei decizii pe umerii nimanui , as prefera sa ma sting atunci cand corpul meu o sa cedeze de tot, fara interactiunea nimanui.

Carmen spunea...

@strumful, bine ai venit
@just me, :), stai linistit nu consider rautacios nimic din ce ai zis...si nu, nu incerc sa influentez parerea...nu sunt chiar atat de manipulatoare...si nici nu vreau...prezit doar doua situatii in care ar putea fi cineva...cel ce e pus in situatia de a lua o decizie...si cel ce traieste practic artificial...tie iti stiu acum parerea pentru ambele cazuri

Am aici dovada dorintei tale, in caz ca ti se intampla ceva...(mai bine sa nu se intample)